Cu bicicleta pe zapada

Mulţi ar spune că ciclismul şi anotimpul alb nu se înţeleg deloc. Adică bicicleta nu se întelege cu zăpada. Aiurea.
Vreau să specific un lucru de la început. Vorbesc de suprafeţe acoperite cu zăpadă, polei, chiar şi zăpadă sau polei îngheţat. Când vine vorba de gheaţă sticlă, aici deja ne băgăm la avioane. Aici fără cauciucuri cu ţinte nu prea ai ce căuta. Dar vorbim de situaţii cam greu de îndeplinit. Dacă nu cauţi adrenalină şi pericol nu prea ai ce să cauţi pe gheaţă. Am zis, să nu fie discuţii.
Eu vorbesc de zăpadă şi suprafeţe pe care le întâlnim prin oraş. Adică zăpada, zăpadă batătorită, polei. Aici chiar nu aveţi de ce să vă faceţi probleme, în cazul în care vreţi doar să vă plimbaţi.
Iata cateva sfaturi pentru a putea merge in deplina siguranta in anotimpul alb pe bicicleta:
- cauciucurile sunt foarte importante, e neapărat nevoie de o pereche cu profile.
- fundul tot timpul în şa, altfel se pierde foarte uşor aderenţa pe spate.
- mâinile tot timpul pe ghidon, dacă dai de o piatră, un bulgare de zăpadă ingheţat, rişti să cazi drept în nas. Şi pe zăpadă nu e prea plăcut.
- se utilizează exculsiv frâna de pe spate. V-aş sugera să decuplaţi frâna faţă ca să nu fiţi tentaţi să o folosiţi.
- frâna se utilizează moderat, roata nu trebuie să se blocheze. Evident că dacă aveţi puţin control asupra bicicletei nu e problemă, însă eu vă vorbesc exclusiv de o plimbare în deplină siguranţă.
- dacă totuşi roata se blochează şi bicicleta începe să alunece în lateral, e absolut necesar să eliberaţi frâna. În cazul în care bicicleta se întoarce în lateral, iar mai apoi prinde puţină aderenţă (asfalt, pietre etc), şansele să cădeţi sunt foarte mari.
- mare atenţie la denivelări, aici se poate cădea cel mai usor.
- mare atenţie la drum pentru a putea anticipa situatiile neprevăzute. Întradevăr, te opreşti mai greu, chiar şi când suprafaţa de rulare e doar udă. 
Deci nu lasati bicicletele sa rugineasca iarna,scoteti-le la plimbare!